În această zi a anului 1431 la Rouen unde englezii controlau Normandia, Ioana d'Arc, fata de ţăran care a devenit salvatorul Franţei, este arsă pe rug pentru erezie.
Joan sa născut în 1412, fiica unui fermier chiriaş în Domremy, la graniţele dintre ducatele de Bar şi Lorena. În 1415, Războiul de o sută de ani dintre Anglia şi Franţa intra într-o etapă crucială în momentul în care tânărul rege Henric al V al Angliei invada Franta si a castigat o serie de victorii decisive împotriva forţelor regelui Carol VI. Până la momentul morţii lui Henry, în august 1422, englezii şi aliaţii lor francez-burgunzii controlau Aquitania şi cele mai multe teritorii din nordul Franţei, inclusiv Paris. Carol al VI-lea, după o lungă incapacitate, a murit iar o lună mai târziu fiul său, Charles, se pregătea să ia tronul. Cu toate acestea, Reims, oraş tradiţional al încoronării franceze, era deținut de anglo-burgunzi, şi Dauphin (moştenitor al tronului francez) a rămas neîncoronat. Între timp, regele Henric al VI al Angliei, fiul lui Henry V şi Catherine de Valois, fiica lui Carol VI, a fost proclamat rege al Franţei de englezi.
Satul lui Joan din Domremy se afla la frontiera dintre Franţa lui Dauphin şi cea a anglo-burgunzilor. În mijlocul acestui mediu instabil, Joan a început să audă "voci" a trei sfinţi creştini-St. Michael, Sf. Catherine şi St Margaret . Când ea a împlinit 16 ani, aceste voci o îndemnau să-l ajute pe Dauphin în capturarea Reims şi prin urmare a tronului francez. În mai 1428, ea a călătorit la Vaucouleurs, un bastion al Dauphin, şi i-a spus căpitanul garnizoanei de viziunile ei. Necrezând-o pe tânăra fată de ţăran, el a trimis-o acasă. În ianuarie 1429, s-a reîntors, iar căpitanul, impresionat de pietatea şi determinarea ei, i-a permis trecerea ei de la Dauphin la Chinon.
Îmbrăcată în haine bărbăteşti şi însoţită de şase soldaţi, ea a ajuns la castelul lui Dauphin la Chinon, în februarie 1429 şi a fost primită în audienţă. Charles chiar dacă s-a ascuns printre curtenii lui, Joan l-a găsit şi l-a informat despre misiunea ei divină. Timp de câteva săptămâni, Charles a avut îndoieli cu privire la Joan și a trimis-o teologilor de la Poitiers, care au concluzionat că, având în vedere disperarea lui, ar fi bine să facă uz de această fată ciudată şi carismatică.
Charles a mobilizat o mică armată pentru Joan şi la 27 aprilie 1429, ea a pornit spre Orleans, asediat de englezi din octombrie 1428. La 29 aprilie, trupele franceze au distras trupele engleze spre ieșirea de vest din Orleans, Joan intrând fără opoziţie prin poarta estică. Ea a adus foarte multe întăriri necesare şi îi inspira pe francezi la o rezistenţă pasională. Ea a condus personal în mai multe bătălii şi pe 7 mai a fost lovită de o săgeată. După bandajarea rapidă a rănii, ea a revenit la lupta, şi francezii au câştigat lupta a doua zi. Pe 8 mai, englezii s-au retras de la Orleans.
In urmatoarele cinci săptămâni, Joan cu comandanţii i-au condus pe francezi într-un şir de victorii uimitoare asupra englezilor. Pe 16 iulie, armata regală a ajuns la Reims, care a deschis porţile pentru Joan şi Dauphin. În ziua următoare, Charles VII a fost incoronat rege al Frantei. După ceremonie, ea a îngenuncheat în faţa lui Charles, cu bucurie numindu-l rege pentru prima dată.
Pe 8 septembrie, regele şi Joan au atacat Parisul. În timpul luptei, Joan le striga parizienilor să predea oraşul regelui Franţei. Ea a fost rănită, dar a continuat lupta, trupele regelui Carol aveau ordin să reziste până la capăt asediului care a fost fără succes. În același an, ea a condus mai multe campanii mai mici, capturând oraşul Saint-Pierre-le-Moitier. În decembrie, Charles i-a înnobilat pe Joan și părinţii ei şi fraţii ei.
În mai 1430, burgunzii erau asediați la Compiegne, Joan intră în oraş sub acoperirea întunericului pentru a ajuta la apărarea orașului. Pe 23 mai, în timp ce conducea o luptă împotriva burgunzilor, ea a fost capturată. Burgunzii au vândut-o englezilor iar în martie 1431 au dus-o la proces înaintea autorităţilor ecleziastice din Rouen, sub acuzaţia de erezie. Cea mai gravă crimă ce i se aducea de tribunal, a fost respingerea ei a autorității bisericii în favoarea inspiraţiei divine venită directă de la Dumnezeu. Dupa ce a refuzat să se supună bisericii, sentinţa ei a fost citit pe 24 mai: "predată autorităţilor laice şi executată". Reacţionând cu groază la pronunţarea sentinței, Joan fost de acord să se supună şi a fost condamnată la închisoare pe viață.
Obligată de a pune pe ea haine femeiești, ea s-a supus, dar câteva zile mai târziu judecătorii ce au mers în chilia ei au găsit-o din nou îmbrăcat în haine bărbătești. Întrebată, ea le-a răspus că Sf. Ecaterina si Sf. Margareta i-au reproşat că de ce a cedat în fața bisericii împotriva voinţei ei. Ea a fost acuzată ca fiind un eretic recidivat şi pe 29 mai a fost predată oficialilor seculare. Pe 30 mai, Joan, 19 ani, a fost arsă pe rug la Place du Vieux-Marche din Rouen. Înainte de a fost aprins rugul, ea a cerut un preot să ţină ridicat un crucifix pentru ea să vadă şi să strige: rugăciunile suficient de puternice pentru a fi auzite mai sus peste flăcări.
Fiind o sursă de inspiraţie militară, Ioana d'Arc a ajutat la rândul ei ca războiul de o sută de ani să se termine în favoarea Franţei. Prin 1453, Charles VII, a recucerit Franţa, cu excepţia Calais, la care englezii au renunțat în 1558. În 1920, Ioana d'Arc, unul dintre marii eroi ai istoriei franceze, a fost recunoscută ca un sfânt creştin de către Biserica Romano-Catolică fiind prăznuită la data de 30 Mai.
În această zi
1915 Primul genocid al secolului XX, comis prin aplicarea Ordinul general de deportare a armenilor din Imperiul Otoman spre deșerturile din Siria și Irak; sute de mii de oameni au murit în urma epidemiilor
1935 Orașul Quetta, capitala provinciei Belucistan (Pakistan), a fost distrusă de un cutremur, în care au murit peste 20.000 de oameni
1982 Spania a devenit 16-lea membru NATO.
1989 Demonstranţilor studenți din Piaţa Tiananmen din Beijing li sau ridicat o statuie de 33 de picioare numită "Zeita democraţiei."
1990 Cutremur de pământ în Vrancea (6,9 grade pe scara Richter)
1996 Printul Andrew si Sarah Ferguson încheie căsătoria lor de 10 ani.
2002 O solemnă ceremonie fără cuvinte a marcat sfârşitul curăţării zonei de la Ground Zero din New York la 8 1/2 luni de la atacurile teroriste din 11 septembrie .