La 26 iulie 1908, Biroul Federal de Investigații (FBI) ia naștere atunci când Procurorul General al SUA, Charles Bonaparte, ordona unui grup de investigatori federali nou angajați să prezinte un raport examinatorului șef Stanley W. Finch la Departamentul de Justiţie. Un an mai târziu, Biroul examinatorului şef a fost redenumit Biroul de Investigații, iar în 1935 a devenit Biroul Federal de Investigații.
În cazul în care Departamentul de Justiție a fost creat în 1870 pentru a aplica legea federală şi să coordoneze politicile judiciare, anchetatorii nu a avut în permanență un personal al său. La început, aceasta angaja detectivi particulari atunci când era nevoie pentru a investiga crimele federale iar mai târziu închiriau anchetatorii de la alte agenții federale, cum ar fi Serviciul Secret, care a fost creat de către Departamentul de Trezorerie în 1865 pentru a investiga contrafacerile. În prima parte a secolului 20, Procurorul General a fost autorizat să angajeze câțiva anchetatori permanenți și Biroul examinatorului şef, care a constat în mare parte din contabili, a fost creat pentru a revizui operațiunile financiare ale instanţelor federale.
Încercarea de a forma un braț independent şi mai eficient de anchetă, în 1908 Departamentul de Justiție a angajat 10 foști angajaţi ai Serviciului Secret să se alăture unui oficiu extins al examinatorului șef. Data la care acești au raportat prima data - pe 26 iulie 1908 - este sărbătorită ca geneza FBI-ului. Până în martie 1909, departamentul includea 34 de agenți și pe procurorul general George Wickersham, succesorul lui Bonaparte, redenumit Biroul de Investigații.
Guvernul federal a utilizat biroul ca instrument pentru a investiga criminalii ce erau urmăriți penal și încercau o scăpare prin trecerea granițelor de stat iar în următorii ani numărul agenților a crescut la mai mult de 300. Agenția nu a fost agreată de către unii din Congres, care se temeau că autoritatea sa va crește și ar putea duce la abuz de putere. Odată cu intrarea Statelor Unite în Primul Război Mondial în 1917, biroul a primit responsabilitatea de a investiga dizidenții ce încălcau Actul de Spionaj din 1917 și a imigranţilor suspectaţi de radicalism.
Intre timp, J. Edgar Hoover, avocat și fost bibliotecar, s-a alăturat Departamentului de Justiţie în 1917 şi în termen de doi ani a devenit asistent special al procurorului general A. Mitchell Palmer. Profund anti-radical în ideologia sa, Hoover a ajuns în prim-planul de aplicare a legii federale din timpul așa numitei "Spaime Roşii" din 1919 - 1920. El a conceput un sistem de indexare și listare a fiecărui lider radical, organizarea lor şi publicarea lor iar până în 1921 adunase aproximativ 450.000 de fișiere. Mai mult de 10.000 de comunişti suspecți au fost de asemenea arestaţi în timpul acestei perioade, dar marea majoritate a acestor oameni au fost pentru scurt timp puși sub semnul întrebării ca apoi să fie eliberați. Deși procurorul general a fost criticat pentru că a abuzat de putere în timpul așa numitelor "Palmer Raids" Hoover era neatins iar pe 10 mai 1924, el a fost numit în calitate de director al Biroului de Investigatii.
În timpul anilor 1920, cu aprobarea Congresului, directorul Hoover a restructurat în mod drastic și a extins Biroul de Investigații. El a construit într-o agenţie eficientă de combatere a criminalității, de instituire a unor fișiere centralizate cu amprente digitale, un laborator criminalistic şi o şcoală de formare a noilor agenți. În anii 1930, Biroul de Investigaţii a lansat o bătălie dramatică împotriva crimei organizate în timpul prohibiției. Gangsteri notorii cum ar fi George "Machine Gun", Kelly şi John Dillinger au pierdut totul sau au fost împușcați, în timp ce alții cum ar fi Louis "Lepke" Buchalter, șeful Murder Inc, a fost investigat şi judecat cu succes de "G-Men", cum erau numiți oamenii lui Hoover. Hoover care era în bune relații cu presa a participat la o serie din aceste arestări larg mediatizate, iar Biroul Federal de Investigații, astfel cum a fost cunoscut după 1935, a devenit foarte apreciat de Congres și de publicul american.
Odată cu izbucnirea celui de al doilea război mondial, Hoover a revitalizat tehnicile anti-spionaj, dezvoltate în timpul "Red Scare", cel al interceptărilor telefonice şi al altor sisteme electronice de supraveghere, extinzându-le dramatic. După al doilea război mondial, Hoover s-a concentrat pe amenințarea reprezentată de radicaliști, mai ales cei comuniști, FBI-ul compilând fișierele a milioane de disidenți americani suspectați, lucrând îndeaproape cu "House Un-American Activities Committee"(HUAC) şi senatorul Joseph McCarthy, arhitectul celei de a doua "Red Scare".
In 1956, Hoover a iniţiat COINTELPRO, un program secret de contrainformații care a vizat pentru început Partidul Comunist SUA , dar mai târziu a fost extins să se infiltreze și să perturbe orice organizație radicală din America. În timpul anilor 1960, resursele imense ale COINTELPRO au fost folosite împotriva grupurilor periculoase, cum ar fi Ku Klux Klan, şi împotriva organizațiilor pentru drepturile civile ale afro-americanilor şi organizațiilor liberale anti-razboi. O figură cunoscută vizată în mod special a fost liderul drepturilor civile Martin Luther King, Jr., care a îndurat o hărțuire sistematică din partea FBI.
Până în momentul în care Hoover era ales pentru al optulea mandat ca președinte, în 1969, în ochii mass-media, publicului şi Congresului crescuse suspiciunile că FBI-ul ar fi abuzat de autoritatea sa. Pentru prima dată în cariera sa birocratică, Hoover a îndurat critici pe scară largă şi Congresul a răspuns prin aprobarea unor legi, ce necesitau confirmarea Senatului, ca viitorii directori FBI să-şi limiteze mandatul lor la 10 ani. La data de 02 mai 1972, când afacerea "Watergate" era pe cale de a exploda pe scena naţională, J. Edgar Hoover moare de o boală de inima la vârsta de 77 de ani.
Afacerea Watergate, ulterior, a arătat că FBI-ul ar fi protejat în mod ilegal pe Preşedintele Richard Nixon de o anchetă şi agenţia a fost complet investigată de către Congres. Revelaţiile abuzurilor FBI de putere şi de supraveghere neconstituționale au motivat Congresul și mass-media să devina mai vigilentă în monitorizarea viitoare a FBI-ului.
Curs Valutar
Promo?ii tableta Samsung
